Starea peisajului mass-media – Un subiect global legat de încredere

Pentru un profesionist în comunicare care lucrează în SUA, ultimele luni au reprezentat o perioadă de intensă introspecţie referitoare la starea curentă a peisajului mass-media. Retorica a fost una profundă şi îndelung discutată. Formulări precum „alternative facts” şi „fake news” generează propriile lor titluri. Conferinţele de presă de la Casa Albă au devenit absurde. Twitter a devenit canalul preferat pentru atacurile frontale.

Toate acestea sunt deja cunoscute. Dar atunci când mass-media din SUA ca întreg este etichetată drept „inamicul poporului”, este momentul să facem un pas înapoi şi să evaluăm unde ne situăm. Şi nu doar din interiorul bulei SUA. Pentru a înțelege nivelul real de încredere (sau de neîncredere) în mass-media, este nevoie de o perspectivă globală.

Acesta este unul dintre avantajele de a face parte din  Public Relations Global Network (PRGN). Acest grup de aproape 50 de agenţii independente de PR din toată lumea este un trust care reuneşte minţi cu o înţelegere aprofundată a fenomenului. Astfel, Anne Green, CEO CooperKatz&Company (New York), a adresat această întrebare în cadrul rețelei:


Cum este presa văzută în ţara sau regiunea voastră?

Ce statut are? Se bucură de încredere?


Răspunsurile au fost variate şi profunde. Deşi au existat distincţii de la regiune la regiune, de la ţară la ţară, au existat şi teme comune puternice. Polarizarea crescută pe linie politică. Provocările mijloacelor de presă „tradiţionale” în fața platformelor media de calitate îndoielnică, apărute din neant. Dezbaterile intense despre ce sursă este sau nu este legitimă. Presiunile guvernamentale de a se urma politica partidului cu exactitate. Şi impactul pe care social media îl are în a filtra tot ceea ce citeşte sau aude o persoană.

Mai jos puteți citi opiniile  Alexandrei Diniță, Director General Free Communication, referitoare la acest subiect.

Opiniile altor lideri din reţeaua PRGN din Europa, Orientul Mijlociu, Africa, Asia, SUA şi America de Sud pot fi parcurse integral aici: freecomm.ro/state-of-the-media

Împreună, aceşti profesionişti în comunicare creează o imagine convingătoare a unui peisaj media aflat sub presiune şi în schimbare.

Cea mai puternică convingere personală a autorului studiului este aceea că o presă liberă şi vibrantă este mai fragilă decât ar vrea să creadă cei din SUA. Abilitatea jurnaliştilor de a profesa deschis poate fi uşor erodată de interese puternice, în special de cele de la guvernare. Iar atacurile consistente care subminează rolul şi credibilitatea mass-mediei ca întreg nu aduc niciun folos nimănui. În special atunci când vine vorba de a susţine o societate democratică puternică.

 

Alexandra Diniţă, Free Communication:

Cu noțiuni precum „post-adevăr”, „fapte alternative”, „verificarea faptelor”, aflate acum în dezbatere publică, peisajul mediatic curent din România oglindeşte poveşti similare cu cele din toată lumea. Televiziunea rămâne principalul canal de informare. Cu toate acestea, canalele mass-media tradiţionale încep să piardă din capitalul de încredere – în principal din cauza interferențelor politice. Social media (Facebook în special) are o influenţă puternică. Cetăţenii implicaţi şi mijloacele alternative de comunicare au demonstrat că pot prelua nevoia publicului de informaţii, lăsând în urmă mass-media tradiţionale. Avem site-uri unde se pot verifica faptele – şi o aplicaţie în acelaşi scop este în dezvoltare – dar impactul lor privind dezbaterea în ansamblu este încă mic. Există un val de conspiraţii şi site-uri de ştiri false care sunt distribuite în întreaga massmedia, dar impactul lor este, de asemenea, limitat. Comunitatea de business este din ce în ce mai atentă la calitatea presei din România.